Bucatarie autentic romaneasca

Salt la continut

  • (8 Pagini)
  • +
  • « Prima
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • Nu puteti crea un topic nou
  • Nu puteti replica pe acest topic

Bucatarie autentic romaneasca retete regionale sau nationale, neimprumutate de la alte popoare

#101

Useril este offline   Daniella Icon

  • Bucatar sef
  • PipPipPipPip
  • Grup: Members
  • Postari: 9,675
  • Inregistrat: 04-July 10



Postat on Bucatarie autentic romaneasca 27 August 2010 - 11:09 PM

Vezi postareaAlexandru, la 27 August 2010 - 02:54 PM, a spus:

Vezi postareaDaniella, la 27 August 2010 - 11:57 AM, a spus:

Eu as zice ca nu la lapte crud sau pasteurizat e buba, acolo e doar o alegere intre Safe si risky. Si pasteurizat laptele e tot lapte, nu are cheag chimical, adaos de grasime, lapte praf, faina, aracet, amelioratori de gust, miros, culoare, conservanti sau altele.


Te asigur ca e o diferenta imensa între o brînza produsa din lapte crud si una din lapte pasteurizat (care trebuie însamîntat dupa pasteurizare cu fermentii necesari brînzei, ca aia de la mama natura au dat coltzu' :lol: )


da, ai dreptate: Adaosul de maia de bacterii lactice este necesar in cazul laptelui pasteurizat, pentru fermentarea branzeturilor in bune conditii, obtinandu-se produse cu caracteristici superioare de gust-si aroma.
http://selene.ro/art...e/lapte/lapte-3
Signature Seperator image


Hrana sa-ti fie leac si leacul sa-ti fie hrana. (Hipocrates)

Happiness must always be an inside joy!

#102

Useril este offline   Daniella Icon

  • Bucatar sef
  • PipPipPipPip
  • Grup: Members
  • Postari: 9,675
  • Inregistrat: 04-July 10



Postat on Bucatarie autentic romaneasca 27 August 2010 - 11:12 PM

Vezi postareaPiscotel, la 27 August 2010 - 03:34 PM, a spus:

Acu pe bune.
Pe mine ma lasa rece bucataria traditionala.
Pentru mine e traditional si romanesc tot cea ce am mostenit de la mama si bunicile mele.
Nu ma intereseaza daca acele retete au origine turceasaca,arabeasca, ungureasca,
nemteasca.
Niciodata mamaliga mea cu huste si pstravul pescuit pe valea Neagra,nu vor avea gust de polenta sau de Loara.
Niciodata chiftelele mele cu usturoi nu vor avea gust de scortisoara sau de chimen,decat
daca vreau sa le dau tenta turceasca sau greceasca.
Papricasul meu cu smantana de bivolita nu va fi cu siguranta coq au vin,Supa mea de salata cu hai de porc,nu v-a fi supa selecta de laptuca.......
Dar sunt ale mele si nu ma rusinez sa spun ca le fac si le iubesc.
Sunt mostenitoarea a sute de retete,pe care am sa le transmit mai departe.
Din punctul meu de vedere sunt romanesti.
Cat despre paine pe care o fac si o mananc cu evalvie.Sa-l fereasca Doamne Doamne pe ala ce mi-a zice ca nu-i romaneasca .
Coapta in test,din grau copt aici si ornata cu pecetarul.

Ave Caesar morituri te salutant !


nu era vorba aici cu a ne rusina cu ceea ce gatea bunica, mama, sau gatim noi, era vorba despre:
dar mai dezbatem sau concluzionam? care sunt preparatele traditionale autentic romanesti si unde se gasesc ele pentru orice om infometat care bate coclaul prin Romanica?
Signature Seperator image


Hrana sa-ti fie leac si leacul sa-ti fie hrana. (Hipocrates)

Happiness must always be an inside joy!

#103

Useril este offline   Maya Icon

  • Site Admin
  • Icon
  • Grup: Administrators
  • Postari: 9,879
  • Inregistrat: 22-November 09
  • LocationGermany



Postat on Bucatarie autentic romaneasca 28 August 2010 - 12:00 AM

Stiu ca nu-s la subiect,dar pe mine m-ati terminat cu brînzeturile.De cînd am vazut brînza aia la bucatariile lumii,si pe aici tot despre brînza citesc...visez numai brînza.Azi am fost în cercetare,dar doar foarte scurt.
Mi-a iesit în drum un Lou Pérac(Aveyron,Fr.) din lapte de oaie-crud,si un Camembert (Normandie,Fr.) tot din lapte crud.Ambele,foaaaarte bune.Mi-am potolit poftele...pîna gasesc Reblochon :D
Signature Seperator image

-Maya's World-

-D'ale pisicilor-

"I have always imagined that Paradise will be a kind of library.”
― Jorge Luis Borges

#104

Useril este offline   Piscotel Icon

  • Hexe online !
  • PipPipPipPip
  • Grup: Green
  • Postari: 4,593
  • Inregistrat: 24-November 09
  • LocationDin NORD



Postat on Bucatarie autentic romaneasca 28 August 2010 - 11:49 AM

Vezi postareaDaniella, la 27 August 2010 - 10:12 PM, a spus:

dar mai dezbatem sau concluzionam? care sunt preparatele traditionale autentic romanesti si unde se gasesc ele pentru orice om infometat care bate coclaul prin Romanica?


Voi mai puteti dezbate,concluzia mea este ca bucataria romaneasca e un fusion.
Evolueaza cotinuu si se perfectioneaza.
Nu e lovita de conservatorism ci e deschisa la nou si sta cu "ochii larg deschisi".
Ar fi putut fi mult mai departe daca nu era inchisa 42 de ani.
Lumina stinsa ,ratie si soia.
Acestea au fost ingredienele pe care le-am avut la dispozitie.
42 de ani e imens in evolutia culinara.
42 de ani e imens in evolutia unui stat.

Intrebai undeva de ce producatorii nu se ocupa de gama de varf."Premium".
De ce produsele sunt contrafacute....
Produse premium stie sa faca pe craca lui orice producator.Toti ar fi mandri sa o faca.
Problema e cui le vinde.
Salamul de Sibiu si Salonta sunt tot timpul la promotie,pentru ca nu se vand si
producatorii trebuie sa-si recupereze banii.
Din pacate 75 % din consumatori traiesc dintr-un singur salar.
Pentru ei se produce .
Salam fara carne,branza fara lapte,sucuri fara fructe.

A fost comunism,acum e "Criza".
Asa ca nu ramane decat sa asteptam vremuri mai bune.
Intre timp,bucataresele se descurca minunat cu gaina,sunca,carnatul,slanina,casul,telemeaua,urda,ouale,laptele,smantana,fructele si legumele de la piata.
Sau daca au norocul unei casute la tara,le cultiva cu propriile manute.


Apropo piata de la Baia Mare e foarte bine aprovizionata.
O parte din producatorii locali merg frecvent la Bucuresti .
Urmariti-i !
La noi in oras exista in fiecare sambata un targ cu produse locale ecologice.
Signature Seperator image

Va invit in casa mea virtuala :
http://povesticulinare.blogspot.com/

#105

Useril este offline   Piscotel Icon

  • Hexe online !
  • PipPipPipPip
  • Grup: Green
  • Postari: 4,593
  • Inregistrat: 24-November 09
  • LocationDin NORD



Postat on Bucatarie autentic romaneasca 28 August 2010 - 12:05 PM

Si mai pun ceva.
Un alt artist culinar in viata,care stie sa spuna mai bine decat mine ce e bucataria romaneasca.

Radu Popovici :

Citez :


Ce înseamnă “bucătărie naţională”?
Posted by Radu Popovici in January 14th, 2010 Posted in: Observatorul Gastronomic Tags: bucatarie nationala, bucatarie romaneasca, bucatarie traditionala, haute cuisine, influenta culinara, ingrediente culinare, nutrienti, tendinte culinareCum am putea defini termenul „bucătărie naţională”? Întotdeauna am fost preocupat de originea reţetelor şi de modul în care ele au apărut şi s-au adaptat diferitelor culturi, dar ultimele discuţii de pe blog, cele referitoare la „salata de vinete”, „salata de boeuf” şi „sarmale” chiar m-au pus pe gânduri.

Reacţiile cititorilor sunt împărţite; deşi marea majoritate a acceptat uşor faptul că multe reţete, socotite naţionale şi tradiţionale româneşti, au, de fapt, rădăcini străine, ele fiind adaptări ale unor reţete născute anterior pe alte meleaguri, o mică parte însă s-a simţit nedreptăţită, ca şi cum li s-ar fi răpit ceva ce le aparţine de drept. Cred că reacţiile de acest gen fac parte din manifestările unui patriotism prost înţeles. Meritul cel mare, cel puţin în gastonomie, nu este neapărat al celui care a inventat preparatul original, ci al celui care l-a adaptat, l-a rafinat şi la dus pe culmile gustului şi aromei. În cazurile menţionate anterior bucătăria românească este cel puţin la fel de merituoasă ca cea de provenienţă, căci preparatele enumerate, gătite în stil românesc, nu au egal nici în bucătăria de origine, nici în celelalte bucătării care le-au preluat. Nu sunt doar diferite, sunt mai bune! Astăzi toate aceste preparate fac parte din cultura şi tradiţiile noastre; le-am asimilat perfect, le-am îmbunătăţit şi acum sunt ale noastre.

Situaţia este similară şi în cazul altor preparate pe care le credem şi le simţim cu adevărat româneşti: mititei, mămăligă, ostropel, pilaf, saramură etc. Există, bineînţeles, şi preparate care au fost preluate de alţii de la noi. Aceşti alţii, popoare cu care am venit în contact în decursul istoriei, la rândul lor socotesc astăzi aceste reţete ca făcând parte din cultura lor proprie.

Se pare deci că reţetele ajung în patrimoniul unei naţiuni prin invenţie, sau prin preluare şi adaptare de la alte popoare. În general, civilizaţia mai dezvoltată exercită o influenţă mai puternică. Există şi excepţii notabile şi, ca să dau doar două exemple, voi menţiona bucătăria engleză în raport cu cea indiană şi cea olandeză faţă de cea indoneziană. Totuşi, deşi olandezii şi englezii deţineau superioritate tehnică, s-au confruntat cu două civilizaţii extrem de vechi şi de rafinate, ceea ce explică modul în care s-au influenţat reciproc. A fost, dacă vreţi, o situaţie similară cu influenţarea civilizaţiei romane de cea grecească, deşi ultimii fuseseră învinşi militar şi tehnologic.

Influenţe şi şocuri culinare
Revenind pe plaiurile mioritice, poporul român, sau strămoşii acestuia, a suferit de-a lungul istoriei câteva şocuri şi influenţe culinare importante. Nu le vom cunoaşte niciodată pe toate, dar putem enumera câteva pe care eu le socotesc cele mai importante:
- influenţa culinară romană, care a urmat după cucerirea Daciei; să nu uităm că zeci de mii de veterani romani au primit proprietăţi în Dacia şi s-au stabilit acolo împreună cu familiile. Inevitabil, au adus cu ei nu doar calabalâc, ci şi un mod diferit de a găti
- influenţe bizantine, turceşti, ungureşti, germane, polone, căzăceşti, ruseşti, sârbeşti, bulgăreşti exercitate în timpul Evului Mediu
- impactul descoperirii Lumii Noi şi avalanşa de ingrediente noi
- influenţă greco-turcă din timpul fanarioţilor
- influenţă franceză în epoca moderna
- şocul comunismului
- influenta asiatica si mediteraneana in ultimii 10 ani

Probabil că şocul cel mai puternic, nu pentru că s-a simţit şi la noi, dar pentru că a schimbat radical bucătăria europeană, a fost descoperirea Americii şi aducerea în Europa a unor alimente fără de care astăzi nu ne-am putea imagina că putem trăi: porumb, cartofi, unele tipuri de fasole, roşii, ardei graşi, ardei iuţi, alune, ciocolată, căpşuni, ca să amintim doar câteva. Am avut nevoie de zeci şi sute de ani pentru a le asimila şi cultiva, dar astăzi fac parte din cultura noastră.

Ca o concluzie parţială, bucătăria românească pare a fi pornit de la câteva reţete antice, inventate de noi, sau preluate de cine ştie unde, la care s-au adăugat în timp reţete greceşti, turceşti, ungureşti, germane, ruseşti, sârbeşti, bulgăreşti, franţuzeşti şi italieneşti.

Un al doilea şoc teribil a fost epoca comunistă. Mulţi dintre cei care citiţi acest material nu aţi apucat, poate, ca adulţi, comunismul (sau ce naiba o fi fost el). Dacă în anii ’30 cărţile de bucate aminteau sute de ingrediente, multe dintre acestea scumpe şi exotice, comunismul a lovit gastronomia îngrozitor de puternic, mai ales în ultimul său deceniu de existenţă. Nu doar la nivelul pieţei alimentare (până şi cumpărarea piperului era o problemă, zahărul şi uleiul erau cartelate, ouăle se găseau doar de Paşti, pâinea era limitată cantitativ, cafeaua era un lux, carnea se dădea pe sub mână etc.), dar şi la nivel teoretic. Au dispărut, sau li s-a schimbat numele, din cărţi şi meniurile restaurantelor reţetele care puteau aminti de epoca regală şi de nobilime. Vita Stroganoff a dispărut, la fel tournedos Rossini, tortul Napoleon a devenit tort marmorat şi exemplele ar putea continua pe pagini întregi. În 50 de ani lumea a uitat să gătească anumite preparate, iar pe altele, din lipsă de ingrediente le-a adaptat cum a putut, pervertindu-le. Restaurantele au încetat să respecte clienţii şi gastronomia şi, cel mai rău lucru, meseria de bucătar a devenit sinonimă cu corvoada murdară. Statutul acestei meserii s-a schimbat brusc: din artist bucătarul a devenit slugă. Mersul „la cratiţă” era degradant, iar nivelul profesioniştilor a scăzut continuu. Această epocă, din punct de vedere gastronomic, ne-a dat înapoi cu cel puţin 50 de ani.

Componentele unei bucătării naţionale
Actualmente cred că putem distinge trei componente principale ale bucătăriei româneşti: cea, să-i zicem, „tradiţională”, care se găteşte acasă, cea un pic mai rafinată, de tip „haute cuisine”, copiată în bună măsură după cea franceză şi care se găteşte în restaurantele cu pretenţii şi, poate, în unele dintre casele celor cu dare de mână, şi una, să-i spunem „creativă”, care fermentează în permanenţă, căutând, experimentând, încercând să se pună de acord cu mode şi tendinţe culinare şi să adopte noi ingrediente. Din această a treia componentă se vor recruta reţetele ce, în viitor, vor face parte din bucătăria naţională.

Cine făureşte bucătăria naţională?
Bucătăria naţională a unui popor nu se făureşte în colibe şi nici de către oameni lipsiţi de pasiune şi de educaţie. În colibe pot lua naştere, cel mult, feluri de mâncare robuste şi nepretenţioase, ca mămăliga, cartofi fierţi, ciorbele de urzici, corcoduşe, ştevie şi măcriş, sau un peşte la proţap. Cei din colibe au murit mereu de foame. Nu vedeau carne cu lunile, iar varietatea ingredientelor folosite era extrem de limitată. Bucătăria adevărată se face experimentând şi folosind resurse, adică în casele celor avuţi, care-şi permiteau cereale, grăsimi pentru gătit, ouă, lactate, carne, zahăr, fructe, legume, condimente, vin etc. Tot ei erau cei care aveau acces la combustibil din belşug şi la ustensile speciale pentru bucătărie. Nu mai vorbesc de situaţiile când chiar dacă ai acces la ingrediente, găteşti mizerabil fiindcă nu ai cunoştinţele necesare. Cei mai buni bucătari erau angajaţi tot în casele celor cu dare de mână.

Condiţiile ce trebuie îndeplinite de un preparat ca să facă parte din bucătăria naţională
Şi atunci, cum putem defini o bucătărie naţională? Ce anume preparate fac parte din ea? Vreau să lansez aici această discuţie, ca dintr-un „ping-pong” de idei, cum spunea Corina într-un comentariu, să tragem o concluzie valabilă. Eu voi pune doar prima cărămidă, voi încerca adică să sistematizez puţin baza acestei discuţii.

În opinia mea, pentru ca un preparat să fie considerat ca făcând parte din bucătăria naţională, trebuie să îndeplinească nişte condiţii:
1. să fie prezent frecvent pe masa majorităţii românilor
2. să fie preparat cu ingrediente locale, sau cu ingrediente străine dar care sunt prezente pe piaţa noastră de îndeajuns de mult timp ca să fie asimilate şi să intre în uzul curent (vezi piper, cafea, scorţişoară etc.)
3. să se potrivească cu clima
4. să se gătească printr-o tehnologie uşor accesibilă majorităţii populaţiei
5. să fie, sau să devină în timp, parte a istoriei şi tradiţiilor noastre

Putem detalia puţin cele cinci criterii:
1. Un preparat poate fi foarte popular doar în anumite zone, ceea ce dă naştere bucătăriilor regionale. Alte preparate sunt populare în toate regiunile, ceea ce le face naţionale. Dar ambele categorii de preparate fac parte din bucătăria naţională românească. Exemple sunt destule.
Dar dacă, să presupunem, puiul tip Shanghai (adică un preparat chinezesc) va fi gătit şi apreciat de foarte mulţi români, cum chiar pare a fi cazul, el poate deveni în timp unul dintre preparatele noastre tradiţionale. În definitiv, ingredientele se găsesc pe piaţă, iar modul său de preparare nu pune nicio problemă.

2. Piaţa noastră alimentară este invadată de nenumărate produse, extrem de diverse, unele dintre ele foarte exotice. Încet-încet ne obişnuim cu ele. Oamenii au cumpărat din curiozitate, au experimenta şi au adoptat unele dintre aceste produse. Sunt, deocamdată, mii de oameni care gătesc paste italieneşti, care apreciază orezul cu bob lung, care gustă creveţii, care iubesc brânzeturile franţuzeşti, italieneşti, greceşti şi daneze, care sunt încântaţi de berea belgiană, care au adoptat cerealele la micul dejun. Unii, mai puţini, apreciază sosul de soia, pastele de curry, sosul pesto, diferite condimente etc. La un moment dat, în condiţiile unei aprovizionări constante şi a unui preţ accesibil, unele dintre aceste alimente ne vor deveni atât de familiare încât le vom adopta fără să ne dăm seama. Acest mecanism a funcţionat în permanenţă, încă de acum câteva mii de ani. Singura diferenţă este că, astăzi, globalizarea şi mijloacele moderne de transmitere a informaţiei fac ca ritmul de adopţie să fie mult mai rapid. Dacă Europa a avut nevoie de 180 de ani ca să adopte cartoful, sosul de soia are şanse să fie adoptat in doar 25 de ani.

3. Criteriul climateric devine din ce în ce mai puţin important. Nu este de dat deoparte, dar influenţa sa este cu mult mai mică decât acum 50 de ani şi va continua să fie din ce în ce mai discretă. Cele mai multe alimente sunt disponibile pe tot parcursul anului, nu doar în sezon, iar nevoile organismului se schimbă. Nu mai suntem atât de mulţi cei care muncim în aer liber, în frig sau în căldură ucigătoare, nu mai depunem atât de mult efort fizic. Nevoile calorice şi nutriţionale sunt astăzi altele.

4. Tehnologia face ca adoptarea unor reţete şi prepararea lor în mod regulat să fie dificilă. Câţi avem la dispoziţie, în mod permanent, un grătar cu cărbuni? Câţi putem găti un stir-fry adevărat? Suntem ocupaţi şi grăbiţi, veşnic în lipsă de timp. Câţi ne permitem să pierdem ore în şir în faţă în faţă cu un fel de mâncare pretenţios, a cărui preparare durează multe ore, sau chiar zile? Este posibil ca, treptat, unele preprarate să dispară, sau să poată fi gustate doar la restaurant, gătite de profesionişti. Până la urmă restaurantul ar trebui să acopere exact această nevoie: să ofere mâncarea pe care nu ne permitem să o gătim singuri, acasă.

5. Acesta mi se pare cel mai complex criteriu şi cel mai greu de explicat. De pildă, în tradiţia noastră şarpele este malefic. Românii, bag mâna în foc, nu vor consuma niciodată carne de şarpe (în afară de câţiva excentrici); nu doar fiindcă animalul arată ciudat (în definitiv, melcii şi broaştele arată la fel de urât), dar fiindcă îl asociem, la nivel simbolic, cu răul. În culturile Asiei şarpele este sinonim cu înţelepciunea, este socotit un animal curat şi se crede că cel care îl mănâncă moşteneşte din calităţile sale. Aşa se face că este un aliment popular. Un contra exemplu ar fi porcul, animal spurcat pentru musulmani, dar extrem de popular în alte culturi. Asupra noastră vor acţiona mereu tot felul de tabuuri şi prejudecăţi legate de simbolistica ingredientelor, de felul in care arată, de ceea ce tradiţiile (unele dintre ele importate recent în mod nejustificat, gen Valentine’s Day şi Halloween) ne impun să consumăm.

Modă şi tendinţe nutriţioniste
Cred că ar trebui amintite, cumva în afara celor 5 criterii de mai sus, şi tendinţele nutriţioniste moderne, căci, nu avem de ales, trăim în actualitate. Aceste tendinţe propun în mod continuu ingrediente şi metode de gătit noi şi nu este exclus ca, pe de-o parte să începem să gătim altfel unele dintre reţetele noastre tradiţionale, iar pe de altă parte să modificăm dramatic structura mesei noastre, aceea tradiţională cu 3 feluri (supa, fel principal, desert). Ea ar putea deveni supă, salată, fructe, de exemplu. Probabil structura meselor festive (gustare, supă, peşte, antreu, fel principal, desert) va rămâne la fel, căci mesele festive sunt rare şi se tratează ca atare de către toată lumea.
Vorbind de tendinţe trebuie să amintesc şi despre din ce în ce mai des întâlnitele reţete care încearcă să combine ingrediente şi caracteristici diferite, fără vreo limitare. Este propusă astfel o fuziune culinară care să înglobeze tot ceea ce este bun din toate bucătăriile, ca un esperanto gastronomic.

Dinamism şi evoluţie
Gastronomia este un univers extrem de dinamic, în continuă schimbare. Ea este vie şi trăieşte într-un ritm nu doar alert, ci din ce în ce mai alert, datorită circulaţiei tot mai rapide a informaţiei, a persoanelor şi a bunurilor. Comunicăm mult mai uşor cu restul lumii. Acum câteva sute de ani ne trebuiau 2 ani ca să ajungem în Orientul Îndepărtat, astăzi ne sunt necesare doar 14 ore. Anual zeci de mii de români călătoresc şi mănâncă pe alte meridiane. Unii se păstrează neaoşi şi comandă tot ceafă la grătar cu cartofi prăjiţi, dar alţii sunt curioşi. Aceştia se vor întoarce în ţară cu amintiri culinare plăcute şi vor încerca să le recreeze.
Trăim actualmente un şoc culinar asemănător cu cel datorat descoperirii Lumii Noi. Suntem invadaţi de ingrediente, tehnologii, tendinţe şi mode culinare noi. Suntem inundaţi cu informaţie! Cred că bucătăria românească este într-un stadiu incert, în care caută să se redescopere şi să facă faţă prezentului.


Signature Seperator image

Va invit in casa mea virtuala :
http://povesticulinare.blogspot.com/

#106

Useril este offline   Daniella Icon

  • Bucatar sef
  • PipPipPipPip
  • Grup: Members
  • Postari: 9,675
  • Inregistrat: 04-July 10



Postat on Bucatarie autentic romaneasca 28 August 2010 - 01:33 PM

Vezi postareaMaya, la 27 August 2010 - 10:00 PM, a spus:

Stiu ca nu-s la subiect,dar pe mine m-ati terminat cu brînzeturile.De cînd am vazut brînza aia la bucatariile lumii,si pe aici tot despre brînza citesc...visez numai brînza.Azi am fost în cercetare,dar doar foarte scurt.
Mi-a iesit în drum un Lou Pérac(Aveyron,Fr.) din lapte de oaie-crud,si un Camembert (Normandie,Fr.) tot din lapte crud.Ambele,foaaaarte bune.Mi-am potolit poftele...pîna gasesc Reblochon :D


:drool: :drool: :drool: si spune despre diferente, descrie cu simtul artistic ce te caraterizeaza incercarile prin care ti-a trecut palatinul :P mancand branzeturile frantuzesti din lapte crud ... Precis ai facut vreo maiestrie de platou cu branzeturi, nuci,s truguri si un pahar de vin rosu si nu ni-l arati ?
Signature Seperator image


Hrana sa-ti fie leac si leacul sa-ti fie hrana. (Hipocrates)

Happiness must always be an inside joy!

#107

Useril este offline   Lapona Enigel Icon

  • Night's Watch
  • PipPipPipPip
  • Grup: Nordic
  • Postari: 5,315
  • Inregistrat: 23-November 09
  • LocationOrbe domi sum!



Postat on Bucatarie autentic romaneasca 28 August 2010 - 01:51 PM

Nu am timp sa citesc aici toata dezbaterea. O sa o fac al'dat'. Cert e ca asta e o discutie din categoria: ce-a fost mai intai, ou' sau gaina?

Dom'ne, un lucru e sigur: carne om avut tatz, ce fel de carne, de care patrupede ori bipede or depins de conditiile fizico-gepgrafice mai intai...ca stim foarte bine ca au existat regiuni unde gagii isi ziceau:

-Bah, -tz placea sor-mea?
-Îhî!
-Atunci mai ia o bucata!

'Poi focu' ne-o parvenit la toti mai devreme ori mai tarziu, asa cum si alte ingrediente. In ce palaria mea consta originalitatea asta? Pai in ce: in gatitul cu produse zoo-agricole endemice. Cum Romania se incadreaza geografic in zona temperata, care e ditamai fasia ce inconjoara globul...respectiv alaturi de atatea regiuni/tari cu trasaturi comune - imi iertati exprimarea, da' ma grabescus- o laie originalitate (ba, sa ma iertati cred ca exista ceva specii endemice, o sa imi recercetez registrele cand o s am timp). Asadar in ce consta originalitatea? In modul de preparare si combinarea ingredientelor, ca varianta asta mai ramane. Adica: badea Gheo se ducea la vanatoare si la cules de radacini si venea ii trantea la fumei' alea pe masa si zicea: babushka, niam, niam - adica foamea-n gat, fa rapid de mancare ca o-ncurci.Si saraca femeie isi punea in aplicare toata maiestrie si opa-laaa, iaca reteta originala. Stramosu' nost' avea matzu' plin, multzamit, sa ducea-z sa se culce, ca a doua zi o lua de la capat. Eh ji dupa aia or aparut barabula, fasaile, popushoiu', ghimbiru', agar-agar,si ce o mai fi aparut acu recent... pe la noi.

Booon, bucataria s-a dezvoltat pe etape strans corelate cu evenimentele istorice -lojic- si apoi cu cele economico-sociale: vezi situatia actuala, productia de masa, Africas muritoare de foame -istorie veche de triij de ani- in timp ce noi ne lafaim aici in tot ce ne pofteshte matzul.

Cat despre originalitatea bucatariei romanesti, am mai vorbit eu acum multi ani si pe celalat forum. Sunt cateva feluri care imi vin in minte si nu stiu sa le fi auzit pe la alte popoare. Primul este julfa. Am mancat si de mult tot spun ca o fac, desi este un perocedeu foarte migalos. Si acum cred ca am salvata reteta data de Higeia de pe celalat forum, e vvorba de o discutie de prin 2004.

Dupa aia: chisalitza! Sa va vad,daca stiti ce e. Stella stie sigur :)
Apoi: bob prajit si bob asa :lol: . E o vorba pe la noi. De fapt, chiar asa si facea mamaia: borsh di boghi, mancarica de bobi, bob asa, adica il fierbea cu legume multe si verdeata si asa il lasa. Venea tataia de la coasa hamesit, trantea o mamaliga si manca.
Apoi: ciulama cu ostropel. De fapt, daca stau sa ma gandesc bine, mancarici cu rantas. Eu la altii nu am vazut. AM vazut sa faca sos cu maizena dar nu cu faina.
Apoi: borsul nostru, ala de il umplem. Este si la nemti o bautura ii zice bautura de paine - Brtottrunk, care se face prin fermentare painii negre, dar nu a a taratzelor si nici nu este asa de acra ca la noi.

Apoi sa va mai spun ceva: bobul, pastarnacul, leusteanul si cimbrul nu le gaseai aici acum 5 ani, dadeai cu pusca. Ei bine,a cum sunt foarte trendy. Daca ati sti cate emisiuni si cati chef-i fac tot felul de giumbushlucuri cu redescoperirile lor in ale bucatariei.

Desigur ca exista niste feluri 100% originale, insa pentru asta tre sa recitim toata istoria dacilor. Si apoi, banuiesc ca numeni nu se straduia pe atunci sa arhiveze retete originale din bucataria daca :lol: Dar mai stii`?

Ma intreb: cum arata cina lui Burebista, spre exemplu?

P.S. Ma scuzemuatz, dar chiar is in stress complet. Multa sanatate la toti!
P.P.S. Daca sunt redundanta, ma iertati, promit sa citesc tot cand am timp :)
Signature Seperator image

Lupul nu-si pierde timpul cu ce gandesc oile.

#108

Useril este offline   Maya Icon

  • Site Admin
  • Icon
  • Grup: Administrators
  • Postari: 9,879
  • Inregistrat: 22-November 09
  • LocationGermany



Postat on Bucatarie autentic romaneasca 28 August 2010 - 04:33 PM

Vezi postareaLapona Enigel, la 28 August 2010 - 11:51 AM, a spus:

Apoi sa va mai spun ceva: bobul, pastarnacul, leusteanul si cimbrul nu le gaseai aici acum 5 ani, dadeai cu pusca. Ei bine,a cum sunt foarte trendy. Daca ati sti cate emisiuni si cati chef-i fac tot felul de giumbushlucuri cu redescoperirile lor inb ale bucatariei.

Lori
De bob nu stiu exact,dica nu stiu exact la care bob de referi,dar daca e Kichererbse,eu de asta aici am auzit prima data,nu în tara.Sau e vorba de fava?Pe asta într-adevar nu-l prea vezi.Pastîrnacul,se gaseste chiar si în supermarketuri,pe piata,si petunela are în gradina :P,si e chiar foarte folosit cel putin aici,la noi în zona.Leusteanul,desi cunoscut si folosit,nu se gaseste prin s-market,dar pe piata.Taranii(asa ca mine :P ) îl au în gradina.Din pacate nu este foarte apreciat.Eu stiu si multi români care nu-l suporta.Nici la noi acasa nu s-a folosit.Mama îl are în gradina,dar îl detsta :D
Cimbrul!Pai neamtu nu face multe fara cimbru.Mie mi se pare ca-l folosesc în mai multe mîncaruri decît romanii.La noi,eu îl stiam doar în sarmale(în unele zone)...si în rest habar nu am...
Aici se baga în multe Eintöpfe,carnuri la cuptor,fripturi(mai als de miel),mîncaruri cu carne macinata,mîncaruri cu fasole...usw

Lori,nu cred ca vrei sa stii ce cina Burebista!În vrema aia se haleau chestii taaare brrrr... :D


Daniella,sa stii ca,m-ai prins!Chiar am facut un platou,dar nu am facut poze!Mi se terminase acumulatorul exact în secunda în care am apasat pe buton!Pentru ca mai am brînza,am zis ca fac azi iar un platouas!Am uitat sa pun acumulatorul la încarcat!
Sper sa reusesc în curînd! :D
Signature Seperator image

-Maya's World-

-D'ale pisicilor-

"I have always imagined that Paradise will be a kind of library.”
― Jorge Luis Borges

#109

Useril este offline   Daniella Icon

  • Bucatar sef
  • PipPipPipPip
  • Grup: Members
  • Postari: 9,675
  • Inregistrat: 04-July 10



Postat on Bucatarie autentic romaneasca 28 August 2010 - 04:59 PM

Maya: sa stii ca si la mine in casa (la mama) s-a gatit mult cu cimbru. Adica la mama condiemtneel erau: sare, piper si cimbru ... pentru multe, de la fripturi si sarmale, pana la orice se facea cu suc de rosii.

Cat despre leustean, este ingredientul obligatoriu al unei ciorbe romanesti. In afara de ciorba nu mai stiu alta utilizare.

Pastarnacul la fel doar petnru supa/ciorba sau fierberea unui rasol.

de bob aici numai de fasole (alba, rosie, neagra) pestrita s-a stiut ... ce stiu eu in sudul tarii, nici vorba de linte, naut, fava-bob sau alte boabe, pana acum 20 ani cand :spam1: au venit turcii peste noi.
Signature Seperator image


Hrana sa-ti fie leac si leacul sa-ti fie hrana. (Hipocrates)

Happiness must always be an inside joy!

#110

Useril este offline   Maya Icon

  • Site Admin
  • Icon
  • Grup: Administrators
  • Postari: 9,879
  • Inregistrat: 22-November 09
  • LocationGermany



Postat on Bucatarie autentic romaneasca 28 August 2010 - 05:12 PM

Daca va place aroma de leustan,umpleti burta pastravilor si îi gatiti cum va place(pe gril,prajiti,la cuptor...etc).Eu ador aroma de leustean si în alte mîncaruri,nu numai în ciorba :D
Signature Seperator image

-Maya's World-

-D'ale pisicilor-

"I have always imagined that Paradise will be a kind of library.”
― Jorge Luis Borges

#111

Useril este offline   Lapona Enigel Icon

  • Night's Watch
  • PipPipPipPip
  • Grup: Nordic
  • Postari: 5,315
  • Inregistrat: 23-November 09
  • LocationOrbe domi sum!



Postat on Bucatarie autentic romaneasca 28 August 2010 - 05:42 PM

Vezi postareaMaya, la 28 August 2010 - 02:33 PM, a spus:

Vezi postareaLapona Enigel, la 28 August 2010 - 11:51 AM, a spus:

Apoi sa va mai spun ceva: bobul, pastarnacul, leusteanul si cimbrul nu le gaseai aici acum 5 ani, dadeai cu pusca. Ei bine,a cum sunt foarte trendy. Daca ati sti cate emisiuni si cati chef-i fac tot felul de giumbushlucuri cu redescoperirile lor inb ale bucatariei.

Lori
De bob nu stiu exact,dica nu stiu exact la care bob de referi,dar daca e Kichererbse,eu de asta aici am auzit prima data,nu în tara.Sau e vorba de fava?Pe asta într-adevar nu-l prea vezi.

>>>>>>>>>>>>>> De fava vorbesc, da. Eu nici nu stiam ca ii zice fava, de cand cu o discutie tot pe aici parca. De cand m-am invatat io sa merg pe cele doo picioare din dotare, stiu ca e parcela de boghi la mamaia in gradina langa aia decartuashi

Pastîrnacul,se gaseste chiar si în supermarketuri,pe piata,si petunela are în gradina :P,si e chiar foarte folosit cel putin aici,la noi în zona.

>>>>>>>>>>>>>> Acum da. Cred ca Lanz a avut o serie intreag dedicata acestei legume ignorata si uitata pe nedrept in Germania. Cum spuneam, acum 5 ani...dadeam cu pusca si nu il gaseam, apoi a inceput sa apara sezonal - cam pe timpul asta asa in Metro, si acum il vad mai peste tot. La fel si cu radacina de patrunjel.


Leusteanul,desi cunoscut si folosit,nu se gaseste prin s-market,dar pe piata.Taranii(asa ca mine :P ) îl au în gradina.Din pacate nu este foarte apreciat.Eu stiu si multi români care nu-l suporta.Nici la noi acasa nu s-a folosit.Mama îl are în gradina,dar îl detsta :D
>>>>>>>>>>>>>>> In Moldova mea iubita leusteanu este la mare cinste! Aici nu l-am vazut multi ani, apoi l.am gasit la Metro. Nicidecum nu are aroma aceea naturala, sincer nu mirosea a nimic. Apoi am descoperit ditamai tufa la un Bauernhof de langa noi, unde stateam. Abia ala era verde si miroasea a leustean adevarat.



Cimbrul!Pai neamtu nu face multe fara cimbru.
Mie mi se pare ca-l folosesc în mai multe mîncaruri decît romanii.La noi,eu îl stiam doar în sarmale(în unele zone)...si în rest habar nu am...
Aici se baga în multe Eintöpfe,carnuri la cuptor,fripturi(mai als de miel),mîncaruri cu carne macinata,mîncaruri cu fasole...usw

>>>>>>>>>>>>>>>> Nu ma refer la Thymian ci la Bohnenkraut. Stiu ca ei pun cimbrisor la tot, dar Bohnenkraut folosesc rar.



Lori,nu cred ca vrei sa stii ce cina Burebista!În vrema aia se haleau chestii taaare brrrr... :D

>>>>>>>>>>>>>> Ba chiar m-ar interesa :) Eu cred ca mancau tare fundamentalist. Fibre la greu, carne rosie, produse apicole. Cam asta era baza agricola pe vremea aia...posibil sa mai fi uitat din lectiile de istorie :)



Mai vroiam sa adaug neaos romanesc - ma rog, nu am vazut la nimeni pe unde m-am tot calatorit- casul de oaie. Vorbesc de casul verde de oaie, de rotile acelea albe ca neaua care mustesc pe lavitile de brad in tifonul niciodata spalat cu detergent! Ehehe, va mai pot eu dezvalui multe d'astea, ca doar nu dijaba am shiobeni in familie ^_^
Ah ca imi veni o idee, cand oi mai apuca eu sa ma duc intr-o toamna cand se culege la vie si se face un rand de roate - asa ii zice Viorel -ciobanul sef- la casul asta de vara tarzie - si ... tzatz' Maria pune de framanat'un colt de paine, iute coapta in cuptor...si da-i cu o ceapa strivita si cu must piscaretz, si razi si povesteste...eiii, vremuri - o sa fac un foto-reportaj. Da, stiu iar am scris picior peste picior. Ma duc la treabaaaaa.
Signature Seperator image

Lupul nu-si pierde timpul cu ce gandesc oile.

#112

Useril este offline   Lapona Enigel Icon

  • Night's Watch
  • PipPipPipPip
  • Grup: Nordic
  • Postari: 5,315
  • Inregistrat: 23-November 09
  • LocationOrbe domi sum!



Postat on Bucatarie autentic romaneasca 28 August 2010 - 05:55 PM

Revin pentru o scurta recitifcare: desigur ca exista specii endemice in Romania, eu ma refeream la cele comestibile, strict la ceea ce poate fi folosit in bucatarie.
Signature Seperator image

Lupul nu-si pierde timpul cu ce gandesc oile.

#113

Useril este offline   Maya Icon

  • Site Admin
  • Icon
  • Grup: Administrators
  • Postari: 9,879
  • Inregistrat: 22-November 09
  • LocationGermany



Postat on Bucatarie autentic romaneasca 28 August 2010 - 10:54 PM

Lori,si eu tot de Bohnenkraut vorbeam.deci neamtu oloseste Cimbru/Bohnenkraut la greu,si asta din totdauna.Aici,î zona noastra si Pastinakele e folosit,nu doar de 5 ani...eu zic de cînd sînt eu aici ...de 20
E adevarat ca si Thymian folosesc,dar mai mult cel proaspat.Iar celalalalt si mult uscat!
Sincera sa fiu,mie nici nu mi se pare diferenta prea mare între cimbrul de gradina si cel de cultura...

cît despre alimentele în timpul lui Bure...nush în ce conditii erau pastrate cele stricacioase...si de aia nu cred ca m-ar interesa bucataria din vremea respectiva :P
Signature Seperator image

-Maya's World-

-D'ale pisicilor-

"I have always imagined that Paradise will be a kind of library.”
― Jorge Luis Borges

#114

Useril este offline   Daniella Icon

  • Bucatar sef
  • PipPipPipPip
  • Grup: Members
  • Postari: 9,675
  • Inregistrat: 04-July 10



Postat on Bucatarie autentic romaneasca 29 August 2010 - 12:40 AM

stricacioase =))
la pivnita si la borcan
dar cred ca mancau totul proaspat ... radacini, frunze si porcul de ignat :P , mai puneau mana pe o curca cu margele prin gospodariile pe unde treceau, pe o gasca grasa .... =))
Signature Seperator image


Hrana sa-ti fie leac si leacul sa-ti fie hrana. (Hipocrates)

Happiness must always be an inside joy!

#115

Useril este offline   Lapona Enigel Icon

  • Night's Watch
  • PipPipPipPip
  • Grup: Nordic
  • Postari: 5,315
  • Inregistrat: 23-November 09
  • LocationOrbe domi sum!



Postat on Bucatarie autentic romaneasca 29 August 2010 - 12:23 PM

Mihaela, nu stiam ca in sud se foloseste asa mult Bohnenkraut, aici mai putin. De fapt stii ca bucataria germana, desi la baza are carnea, cartoful si painea neagra, difera in functie de regiune. Chiar mai deunazi am gasit o carte cu specialitati de pe Rin si, normal, ca era cat pe ce sa cedez impulsului de a o lua automat. Am reusit sa ma stapanesc...

O intrebare: ce este Stielmuss pe romaneste?

Cat despre daci, eu cred ca aveau metodele lor de conservare. Mineritul fiind una din ocupatiile de baza, cu siguranta ca sarea si veleitatile ei nu erau un secret pentru daci. Fiind si pastori de meserie, deduc ca o mare parte din meniul lor se comounea din carne, pe care, nu ma indoisc, ca stiau cum sa o prelucreze si sa o pastreze. DIn cate stiu eu, porcul nu era pe vremea aceea la ei ci oi, in principal. De aici multe produse lactate. Cum spuneam: casul verde de oaie eu nu l.am mai vazut nicaieri. Chishleagul facut traditional, in oale de lut limpezite cu apa de fantana -repet, niciodata detergent la spalatul lor sau al strecuratorilor, si uscate pe uluci, nici asta nu am vazut. Am copilarit la tara si am fost martor la multe multe procedee.

Iar ce nu e foarte comun pe la altii - ba as indrazni sa spun ca nemtii au in general o aversiune!!1- sunt maruntaiele de animale. Gen drob de miel, de porc etc. Prapur eu nu am vazut aici de cumparat. Nu zic ca ar fi specific romanesc, banuiesc ca si aici in trecut se consuma tot ce se putea consuma la un animal, doar ca, paralele cu evoluarea, anumite alimente au fost date uitarii, consumul lor fiind asociat cu saracia.

SI asta nu este o gluma. Cel putin in partea mea aici, sunt nemti plini de preudecati gen: polenta/malai noi nu mancam, pentru ca asta se manca pe vremea foametei in razboi si dupa razboi. Cine cumpara orice alta carne -respectiv stiu eu, buturi de porc, este sarac si nu isi permite carne de calitate (numai muschi de ex.).
De asta spun ca aici anumite alimente au perioade cand sunt in trend. Acum, de cand cu nebunia asta cu mancatul sanatos, supraponderea care ia proportii in randul copiilor, reapar pe piata legumele si mirodeniile uitate.
Signature Seperator image

Lupul nu-si pierde timpul cu ce gandesc oile.

#116

Useril este offline   Daniella Icon

  • Bucatar sef
  • PipPipPipPip
  • Grup: Members
  • Postari: 9,675
  • Inregistrat: 04-July 10



Postat on Bucatarie autentic romaneasca 29 August 2010 - 10:27 PM

piscotel foarte documentata :appl: :appl: :appl: :appl: :appl:

Lapona imi place deja dezbaterea B)

ce este casul verde de oi? cas proaspat vrei sa spui?

Eu zic ca si la noi se folosete cimbrul la greu si la cartofii la cuptor, musaca, tocaturi (chiftelute, ardei umpluti), carne si fripturi, suc de rosii, sosuri de iarna, iahnie si toate mancarurile cu sos rosu. Chiar si la ciorba de cartofi cu zeama de varza si ciorba de fasole boabe. La mine in familie se pune la multe si mama a gatit toata viata dupa cartile Sandei Marin.

Lapona ce este "chisalitza"? dar " julfa"? "bob prajit si bob asa" zici la iahnie de fasole?

"ciulama cu ostropel" vrei sa spui 2 feluri separat cred, nu?

organe maananca sigur grecii (au si ciorba si drob), au si italienii trippa fiorentina, nu stiu turcii si slavii...

Sa stii ca nici la noi nu mai mananca toata lumea urzici de exemplu si in italia cand am intrebat pe sotul prietenei mele mia- spus ca alea sunt pentru porci :P Miammi ce bune si ce sanatoase sunt. La fel hazmatuchi, leurda.

Printre metodele de pastrare ale gastii lui Burebista cred ca era si afumatul, pentru ca unde s-a nascut mama se folosea doar frigul din beciul de piatra si fumul (zona de munte). Nu se punea carne la borcan in zona subcarpatica de care vorbesc. Iar principale era varza (in toate formele), cartoful, tocanitele, legumele din gradina si fructele din livada, laptele de la vaca, ciorbele acrite cu corcoduse.
Signature Seperator image


Hrana sa-ti fie leac si leacul sa-ti fie hrana. (Hipocrates)

Happiness must always be an inside joy!

#117

Useril este offline   Adriana Icon

  • Site Admin
  • Icon
  • Grup: Administrators
  • Postari: 8,942
  • Inregistrat: 21-November 09
  • LocationTo, Piemonte, IT



Postat on Bucatarie autentic romaneasca 30 August 2010 - 01:01 AM

Julfa sau scutecele lui Isus e o placinta ca seminte de cinepa care probabil se face numai in Moldova
http://www.lumeasatu...-ajun_1204.html
Bobul e bob si nu e fasole, in italiana e fava
Imagine postata
Of, Daniela, nu generaliza ca Italia e maaaaare si nu se rezuma la sotul prietenei tale. Spune-i sotului prietenei tale ca urzicile in Italia le maninca si oamenii nu numai porcii, de exemplu omleta de urzici mincata intr-un agriturism in Piemonte
Imagine atasata

#118

Useril este offline   stella Icon

  • Ambasadoarea artistilor culinari
  • PipPipPipPip
  • Grup: Green
  • Postari: 6,809
  • Inregistrat: 23-November 09



Postat on Bucatarie autentic romaneasca 30 August 2010 - 10:50 AM

Chisalitza , de la ucrainul kissel e o fiertura de "poame"/prune, corcodushe etc, cine vrea pune si oleac de zahar, si unii o mananca cu maligutza rece ( aka bunica mea)

Imagini atasate

  • Imagine atasata


#119

Userul este online   zerda Icon

  • Bucatar sef
  • PipPipPipPip
  • Grup: Green
  • Postari: 5,056
  • Inregistrat: 04-January 10
  • LocationBucuresti



Postat on Bucatarie autentic romaneasca 30 August 2010 - 11:58 AM

Cimbru se foloseste la multe fripturi, la cuptor, gratar sau protap, la mancaruri scazute,tot asa la greu, eu am mancat si pe placinte cu branza pus.

Cartofii au fost absenti multa vreme, venind ei din America acum vreo 400 de ani, la fel rosiile, ardeii, verzi sau iuti, porumbul, floarea soarelui etc.

Am vazut o emisiune interesanta pe travel despre cum mirodeniile s-au raspandit si au devenit definitorii pentru o cu totul alta parte a globului. Cum ar fi ardeii iuti, asimilati cu bucataria indiana sau cea chineza, cel mai facil exemplu.
Deci oricum, am face, au fost altii care au gatit ardei umpluti inaintea noastra si mamaliga de porumb, pana si tocana asa cum o vedem noi acum.
Dar totusi asta nu schimba faptul ca o mancare asemanatoare are alt gust, daca se gateste in alt fel. Si, daca se adopta de o multime de oameni, poate deveni definitorie pentru o regiune sau pentru o tara.
Signature Seperator image

Nu trezi niciodata un tigru care doarme!

#120

Useril este offline   Daniella Icon

  • Bucatar sef
  • PipPipPipPip
  • Grup: Members
  • Postari: 9,675
  • Inregistrat: 04-July 10



Postat on Bucatarie autentic romaneasca 30 August 2010 - 02:52 PM

Da, asa e. "
Totusi fara sa dau un exemplu din bacatariile cele mai raspandite si a[preciate ale lumii (franceza, italiana, chineza, japoneza etc) spre ex papricas, sau gulas, tort dobos se stie ca sunt originare din bucataria maghiara, chiar daca ele au fost imprumutate si de bucatariile tarilor invecinate.

pana si americanii au ceva al lor recunoscut de toata lumea| hamburger/ul

Bucataria romaneasca in final are un singur fel al ei, recunoscut si de turisti precum si in afara tarii, ca fiind un preparat provenit din bucataria romaneasca?

A propos de ce scriai si tu Lapona vis a vis de rantasuri: preparatele maghiare sunt grase, preparate cu rantas, cu ingrosala multă de faina si smantana, iar sosurile sunt groase si grase. Smantana insoteste supele de legume, salatele si sarmalele.
Signature Seperator image


Hrana sa-ti fie leac si leacul sa-ti fie hrana. (Hipocrates)

Happiness must always be an inside joy!



  • (8 Pagini)
  • +
  • « Prima
  • 4
  • 5
  • 6
  • 7
  • 8
  • Nu puteti crea un topic nou
  • Nu puteti replica pe acest topic

1 useri citesc topicul
0 membri, 1 vizitatori, 0 utilizatori anonimi






Calgary Dental Creare site de prezentare certificatenergeticro.ro Lyr Traco Tour - transport de marfa Creare site
Cursuri fitness Cursuri de fitness www.certificatenergeticro.com Mediator Encean Alexandru